Subcarpatii Moldovei, cu o suprafata de 5000 km2, constituie o fasie marginala a Carpatilor Orientali si se intind intre Valea Moldovei si Valea Trotusului, pe o distanta de 160 km. Caracteristica generala a reliefului este data de un singur rand de depresiuni submontane mari, inchise spre exterior de inaltimi cu structura cutata sau cu caracter piemontan. Orasul Targu-Neamt este situat in cea mai nordica depresiune subcarpatica, numita depresiunea Ozana-Topolita (G. Davidescu, 1969), dupa raurile care o dreneaza, cunoscuta si sub numele de Depresiunea Neamtului (M. David, 1932) sau Depresiunea Nemtisorului (N. Popp, 1936). Limita dintre depresiune si munti se afla in jurul altitudinii de 600-680 m. Lungimea depresiunii este de circa 28 km, iar latimea de 3-14 km. Orasul Targu Neamt este situat la extremitatea nord-estica a depresiunii, intre doua porti care strajuiesc Valea Ozanei: Culmea Plesului si dealul Boistea.
   Relieful este rezultatul actiunii factorilor morfogenetici interni (roca, structura, tectonica) si externi (clima, ape, vegetatie, fauna, activitatea omului). De aceea, in zona orasului Targu-Neamt pot fi identificate tipuri de relief structural, sculptural si de acumulare. Localitatea este extinsa in suprafata pe o vale larga, cu orientare aproape vest-est, la baza careia este albia minora a raului Ozana (Neamt), adesea despletita, limitata de o lunca larga, de zeci sau chiar de sute de metri, si de doua terase in trepte distincte, pe care este situat satul Humulesti. Catre nord, o culme submontana falnica (Culmea Plesului), domina orasul, iar spre sud valea este inchisa de dealurile Movilelor, Humulesti si Ocea, care fac joctiunea catre este cu dealul Boistea.
   Relieful structural este datorat cutelor anticlinale si sinclinale, a caror succesiune a imprimat Subcarpatilor liniile directoare ale cutarilor. Atfel, la sud si sud-vest de orasul Targu Neamt, dealurile Bradatel, Osoiului si Carpeni au o morfologie conforma cu structura, corespunzand anticlinalelor Vanatori si Grumazesti. Culmea Plesului, cu o lungime de 24 km, situata la nord, este un anticlinal cu inaltimea maxima de 913 m, care descreste spre sud-est. In dreptul orasului Targu Neamt, varful Vanatori are altitudinea de 623 m, dominand cu aproape 250 m albia raului Ozana, printr-un abrupt stancos.
   Relieful sculptural inglobeaza interfluviile sculpturale si versantii modelati de procese de versant (actiunea de eroziune, de transport si de sedimentare exercitata de apele de siroire si de cele torentiale, ca si deplasarea in masa prin alunecari sau rostogoliri).
   Interfluviile sculpturale au aspectul de coline, de dealuri, de munti josi si de poduri usor inclinate. Diferentierea lor este determinata de alcatuirea litologica a substratului. Dealurile mai inalte sunt cele alcatuite din depozite mai rezistente la denudatie (anticlinale in al caror ax se gasesc conglomerate), cum este cazul Culmii Plesului (913 m) si al dealului Bradatel (557 m). In sectoarele in care predomina argilele, marnele, gresiile, nisipurile si gipsurile, formele de relief sunt domoale, cu aspect de coline - Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulesti (410 m), dealul Ocea (400 m). In cazul in care eroziunea nu a ajuns la stadiul de intersectie al versantilor, aspectul interfluviilor este de poduri usor inclinate. Formarea lor este o urmare a evolutiei incomplete a unei suprafete de nivelare (denudatie) care in prezent apare la altitudinea absoluta de 400 - 500 m. Versantii acestor dealuri au pante domoale, de 3o - 10o; rareori ajung la 15o.
   Alcatuirea petrografica a miocenului (cu strate in care domina argilele. marnele, gresiile, nisipurile, gipsurile si mai putin conglomeratele) impreuna cu regimul elementelor climatice si cu caracterisitcile invelisului vegetal a favorizat o dezvoltare variata a proceselor geomorfologice actuale. In Culmea Plesului apele de siroire au sapat, in decursul timpului, vai cu versanti praspatiosi, pe care localnicii le-au numit "rapi" sau "gropi": Rapa lui Curca, Rapa lui Stan, Rapa Nebunului, Rapa Cetatii, Rapa de la Humulesti. Iar intre acestea se gasesc "dealuri": Dealul Gol, Dealul Cetatii, Dealul lui Stan si altele. La poalele versantilor se intalneste o panza continua de grohotis care, in unele locuri, depaseste4 m. Cu exceptia acestor degradari de teren, Culmea Plesului este impadurita cu foioase si conifere plantate, ceea ce ii da un aspect de codru. Vegetatia de pe versantul sudic al Culmii Plesului face parte din zona de rezervatie naturala a orasului Targu-Neamt. In ansamblul sau, peisajul oferit de Culmea Plesului este maiestuos si pitoresc, amplificat si de asezarea pe versantul sau sudic a Cetatii Neamt si a Monumentului Vanatorilor de Munte.
   Versantii dealurilor din sudul orasului Targu Neamt (Movilelor, Humulesti, Ocea), modelati prin eroziune in suprafata, eroziune torentiala si ravenare, au la baza pantelor glacisuri coluviale formate din materiale fine luto-nisipoase.
   Dealul Boistea este situat pe latura sud-estica a orasului Targu-Neamt, pe partea dreapta a raului Ozana, la iesirea din depresiunea subcarpatica. Are altitudinea maxima de 582 m si este bine impadurit de foioase, predominand stejarul. Versantul nordic este mai abrupt, iar la baza sa se gaseste satul Blebea, o mica suburbie a orasului Targu-Neamt, renumita prin crescatorii de oi, urmasi ai celor veniti de peste munti in secolul al XVIII-lea.
   Lunca raului Ozana (Neamt) reprezinta un relief de acumulare format din depozite aluvionare (pietris, bolovanis, nisip si argila) cu o grosime maxima de 6 m, sub care se gasesc depozite argilo-marnoase. Lunca este bine dezvoltata; in dreptul orasului Targu Neamt are directia vest-est si o latime de 500 m. Aceasta extindere este o consecinta a colatarii vaii, datorita schimbarii de panta dintre lantul muntos carpatic si zona deprsionara, care a reuds viteza si puterea de transport a apelor, cat si datorita debitelor actuale reduse. In cuprinsul Luncii Ozanei se disting trepte de relief cu altitudini de 1-2 m deasupra nivelului raului si cu latimi de ordinul zecilor si chiar sutelor de metri, considerate terase de lunca, inundabile periodic la viituri exceptionale. Deasupra luncii, relieful de acumulare este reprezentat prin doua niveluri de terasa: de 2-6 m si de 10-15 m. Cel mai dezvoltat este nivelul de 2-6 m al carui pod, in dreptul localitatii Vanatori, atinge latimea de 1000 m. Terasa de 10-15 m are o latime medie de 500 m.
   Lunca si terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Targu Neamt cu suburbiile sale, intrunind conditii favorabile pentru constructii, agricultura, transporturi etc. Clima Pozitia orasului Targu Neamt, in depresiunea Ozana - Topolita (Neamtului), inchisa spre vest de muntii Carpati, iar spre nord si est de culmi si dealuri subcarpatice (Culmea Plesului, dealul Boistea, masivul Corni), cu rol de obstacol in calea maselor de aer subpolar sau continental, face ca factorii climatogeni sa prezinte particularitati specifice, datorita caracterului de adapost, altitudinii si orientarii reliefului. Localizarea pe paralela de 47o12' latitudine nordica determina o insolatie moderata tot timpul anului, favorizata si de expunerea reliefului predominant spre sud-est. Unghiul de incidenta al razelor solare la amiaza, pe suprafete orizontale, este de 66o12' la solstitiul de vara si de 19o 18' la solstitiul de iarna. Radiatia solara globala insumeaza circa 107 kcal/cm2/an (in intervalul noiembrie-ianuarie), iar cele mai ridicate de 14,0 si 16,0 kcal/cm2 (in perioada mai-august).
   Circulatia generala a atmosferei este dominata de masele de aer maritim din vest si nord-vest, contientalizate dupa escaladarea Carpatilor si modificate prin caracteristicile de umezeala. O frecventa mare au si masele de aer continental din est si nord-est, reci iarna si calde si uscate in timpul verii. Sunt numeroase invaziile de aer rece de origine subpolara de la nord, cat si patrunderea de aer din partile posterioare ale ciclonilor care se deplaseaza din vestul Europei. Asezarea orasului Targu Neamt intr-o zona de adapost climatic atenueaza influentele extreme ale caracteristicilor maselor de aer.
   Temperatura medie anuala a aerului este de 8,2oC. Luna cu temperatura medie cea mai coborata este ianuarie (-3,8o C), iar luna cu temperatura cea mai ridicata este iulie (19,5oC), rezultand o amplitudine termica medie anuala de 23,3oC, care ne arata ca la Targu Neamt climatul este temperat-continental moderat. Iernile nu sunt prea reci, media anotimpuala ajungand doar la -2,4oC. In unii ani iernile au fost blande, uneori cu medii pozitive (0,8oC in 1950-1951), iar in alti ani au fost aspre (-6,6oC in 1953-1954). Numarul zilelor de iarna in care temperatura maxima nu depaseste 0oC este in medie de 49. Temperatura medie a lunilor de vara este cuprinsa intre 17,2oC (1965) si 20,3oC (1953). Numarul mediu anual al zilelor de vara cu temperatura maxima diurna mai mare sau egala cu 25oC este de circa 46.
   In intervalul mai-septembrie, prin continentalizarea maselor de aer cald, in timpul insolatiei puternice din zilele senine, temperatura maxima diurna poate sa fie mai mare sau egala cu 30oC, inregistrandu-se, in medie, circa 6 zile cu caracter tropical pe an.
   Cea mai coborata valoare termica inregistrata in aer la Targu Neamt a fost de -29,1oC (02.01`.1909) iar cea mai ridicata a fost de 37,0o C (17.08.1952). Rezulta o amplitudine termica maxima absoluta de 66,1oC.
   Numarul zilelor fara inghet este, in medie, de 250 pe an. Primele zile cu inghet apar frecvent in a doua decada a lunii octombrie, iar ultimele zile cu inghet se inregistreaza obisnuit in a doua decada a lunii aprilie.
   Umiditatea relativa a aerului are o valoare medie anuala de 76 %. In luna iulie oscileaza intre 60 % si 64 %, iar in luna ianuarie intre 80% si 84%.
   Nebulozitatea atmosferei are o valoare medie anuala de 5,9. In lunile de iarna, numeroase zile au cerul acoperit si nebulozitatea atinge valori de 6,6, iar in timpul verii este de circa 4,5 - 4,6. In medie sunt 294 de zile cu soare pe an din care 64 sunt zile cu cerul complet senin, iar 120 cu cerul partial acoperit. Durata de stralucire a soarelui pe cer insumeaza circa 2000 de ore pe an, cu o frecventa mai mare in perioada lunilor aprilie-septembrie.
   Precipitatiile atmosferice inregistreaza o cantitate medie anuala de 672,0 mm. Cele mai multe ploi cad la sfarsitul primaverii si la inceputul verii, insumand 44% din cantitatea anuala.
   Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore a inregistrat 95,1 mm (26 mai 1908). Cele mai putine precipitatii cad in luna februarie, in medie 18,8 mm. Precipitatiile sub forma de ninsoare incep sa cada, de cele mai multe ori, din prima decada a lunii noiembrie, si stratul de zapada se mentine intre 70 si 100 zile, pana la jumatatea lunii martie. In lunile ianuarie si februarie, zapada are o grosime de 25-40 cm.
   Numarul mediu anual de zile cu precipitatii este la Targu Neamt de 135.
   Dinamica atmosferei are caracteristici neregulate in frecventa, intensitate, durata, directie si manifestare, prezentand un calm pronuntat (32%); vanturile dominante sunt de nord-vest (21%), urmate de cele de sud-vest (12%).
   Intensitatea vanturilor este atenuata de Culmea Plesului. Viteza medie a vanturiloe este de 3,4 m/s.
   Aceste valori meteorologice sunt caracteristice pentru climatul temperat continental, cu particularitati submontane de adapost, cu veri scurte si racoroase, toamne lungi si ierni blande, fara vanturi puternice, cu aer curat, bogat in ozon, ceea ce ii confera orasului Targu-Neamt o nota specifica de statiune climaterica. Sezonul cald este favorabil turismului de drumetie si de peisaj, iar in timpul iernii se pot practica sporturi specifice (schi, sanius, bob etc.), pentru care sunt necesare amenajari putin costisitoare. Caracteristici bioclimatice Valorile elementelor climatice, moderate tot timpul anului, au actiune de crutare (sedativ-indiferenta) asupra organismului uman, care nu primeste stimuli prea intensi. Numarul mediu de zile cu confort termic, calculat pe baza relatiei dintre temperatura aerului, umezeala si vant, in conditiile in care un organism uman sanatos, imbracat usor, in repaus, nu pierde si nu primeste caldura, este in luna iulie, la amiaza, de 9.
   Numarul mediu de zile cu inconfort prin incalzire, tot in luna iulie, la amiaza, este de 7, iar numarul de zile cu inconfort prin racire variaza intre oras si Culmea Plesului, in functie de altitudine, intre 5 si 10.
   Numarul de zile cu comfort prin adapost de vant, in luna iulie, la ora 13, este intre 10 si 15. La o viteza a vantului mai mare de 3,5 m/sec, organismul uman resimte incomfort, chiar daca temperatura este cuprinsa in limitele de comfort.
   Numarul mediu de zile cu incomfort datorat incalzirii prin adapost de vant este in luna iulie, la ora 13, intre 10 si 13, iar a celor cu incomfort datorat racirii prin adapost de vant este mai redus de 10. Indicele climato-turistic, calculat pe baza relatiei I=(S+T-5D)/5 dintre durata de stralucire a soarelui pe cer (S), temperatura medie lunara a aerului (T) si durata precipitatiilor, excluzand precipitatiile din timpul noptii (D), evidentiaza luna iulie ca fiind optima (indice intre 50 si 80) si pentru bai de aer.
   Pe baza cunoasterii valorilor elementelor climatice in limitele carora organismul uman prezinta o stare medie de echilibru a sistemelor reglatoare, s-au calculat indicii de stres.
   Depasirea pozitiva sau negativa a valorilor optime determina stimularea sau stresarea organismului, antrenand mecanismele de autoaparare si de adaptare pentru pastrarea homeostazei onterne. Stresul bioclimatic cutanat este determinat de senzatiile de caldura si de frig pe care le resimte organismul in procesul termoreglarii. In cursul anului, la Targu Neamt, perioada noiembrie-martie este hiper-tonica, lunile iulie si august sunt hipotonice, iar perioadele aprilie-iunie si septembrie-octombrie sunt relaxante. Valoarea medie anuala a indicelui de stres bioclimatic cutanat este redusa (14). Stresul bioclimatic pulmonar se bazeaza pe schimburile respiratorii prin absorbtia de oxigen si eliminarea de bioxid de carbon. Poate fi determinat in conditiile in care tensiunea vaporilor de apa depaseste limitele optime si actioneaza asupra mucoaselor cailor respiratorii. In conditiile in care care tensiunea vaporilor de apa este cuprinsa intre 7,5 si 11,6 mb, climatul este echilibrat, relaxant, nestresant. La Targu Neamt, perioada noiembrie-martie, cu tensiunea vaporilor de apa sub 7,4 mb, are caracteristici deshidratante pentru mucoasele cailor respiratorii, iar perioada mai-septembrie este hidratanta, deoarece tensiunea vaporilor de apa depaseste 11,7 mb. Lunile aprilie si octombrie sunt echilibrate.
   Electricitatea atmosferei are influente asupra organismului uman, mai ales prin ionizarea naturala a aerului. Predominarea ionilor pozitivi determina reactii nefavorabile ale organismului uman. Ionii negativi au o influenta favorabila in tratarea astmului bronsic, reumatismului, hipertensiunii, nevrozelor si surmenajului. In apropierea orasului Targu Neamt, la Baltatesti, masuratorile privind nivelul aeroionizarii au inregistrat un numar mediu total de 1055 ioni + si -/cm3 aer, din care 560 ioni -/cm3 si 495 ioni +/cm3, coeficientul de unipolaritate fiind de 0,88 (Elena teodoreanu si colab., 1984).
   Stresul bioclimatic total, care prezinta influenta globala a climatului asupra organismului uman, la nivelul pielii si al plamanilor, este minim (40), caracterizand orasul ca avand un bioclimat sedativ, de crutare, cu nuante de excitare. Acest tip de bioclimat este favorabil persoanelor sanatoase sau cu stari de surmenaj, persoanelor sanatoase sau cu stari de surmenaj, persoanelor in varsta sau pentru bolnavii care nu pot suporta caldura excesiva, amplitudinile termice mari sau umezeala mare a aerului. Este cazul afectiunilor cardiovasculare, reumatismului poliarticular acut sau al convalescentei de hepatita acuta. Bioclimatul cu caracteristici sedative este indicat si pentru copiii cu stari de nervozitate, fiind lipsit de contraindicatii terapeutice, indiferent de sezon. Apele Zona orasului Targu Neamt este bogata in ape subterane de stratificatie si in strate acvifere freatice.
  Apele subterane de stratificatie sunt cantonate in depozite nisipo-gresoase de varsta helvetiana, care au permeabilitate mare. In general, ele mentin o cantitate redusa de saruri dizolvate si sunt potabile. Cand vin in contact cu argilele salifere, pot fi de tipul clorurate sodice, iar cand curg prin nisipuri si gresii friabile, pot fi bicarbonatate, calcice si magneziene. In zona Bailor Oglinzi, statiune situata in sud-estul Culmii Plesului, in vecinatatea orasului Targu Neamt, apele de stratificatie apar la suprafata pe o linie corespunzatoare contactului dintre "conglomeratele de Plesu" cu elemente verzi si "orizontul supraconglomeratic" cu sare, sub forma izvoarelor minerale. Acestea au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri si folosite intens pentru alimentatie, conservarea alimentelor sau pentru obtinerea sarii prin evaporare. Sapaturile arheologice efectuate in apropierea izvorului mineral Slatina-Lunca au descoperit un bogat material ceramic ce apartine culturii Starcevo-Cris (mileniul VI-V i.d.Hr.), peste care sunt suprapuse materiale ce apartin civilizatiilor urmatoare. Stratele acvifere freatice se gasesc inmagazinate in depozite de lunca, de terase si in cele diluviale. Orasul Targu Neamt beneficieaza de o panza de apa freatica bogata, cu debite masurate prin pompari din foraje cuprinse intre 13,60 l/s si 21,00 l/s, care indeplineste toate conditiile unei ape potabile de foarte buna calitate, cu gust placut si nepoluata. Stratul acvifer se gaseste in zona de lunca la o adancime de 0,5-8m, iar grosimea stratului de apa oscileaza intre 2 si 3 metri. Terasa de 2-6 m are stratul acvifer la o adancime de 1,5-6m, iar terasa de 10-15 m are panza freatica la 5-15 m adancime.
   Reteaua hidrografica de suprafata apartine bazinului raului Ozana (Neamt), afluent pe dreapta al Moldovei. Acesta izvoraste din zona montana a flisului carpatic, de sub varful Halauca (1530 m) si strabate depresiunea intramontana Pipirig, dupa care patrunde in deprsiunea subcarpatica Ozana-Topolita (Neamtului), pe care o strabate de la vest la est, traverseaza orasul Targu Neamt si se varsa in Moldova, in aval de localitatea Timisesti, avand o lungime de 57,2 km.
   In zona carpatica, primeste afluenti mai importanti pe dreapta: Dolhesti, Domesnic si Secu, iar in depresiunea subcarpatica primeste cel mai important afluent al sau, Nemtisorul (care izvoraste de sub varful Chitigaia, 1194 m), pe stanga. Suprafat bazinului hidraulic al raului Ozana este de 427 km2. Modul de alimentare al apelor este pluvio-nival moderat. Debitul inregistreaza variatii foarte mari, in functie de anotimp si de cantitatea de precipitatii.
   Cea mai mare parte a anului are un debit scazut, bazandu-se in principal pe cantitatea de apa ce o primeste din izvoarele subterane. De aceea nivelul apei este mic, de circa 25-50 cm. Obisnuit, primavara, debitul creste foarte mult, raul fiind alimentat prin topirea zapezilor in zona inalta si prin ploile abundente din acest anotimp. Acum nivelul apelor ajunge la 1-1,5 m, cateodata si mai mult, acoperind complet albia majora si provocand inundatii. De aceea, au fost necesare lucrari de amenajare a albiei in sectorul orasului Targu Neamt, indiguindu-se malul stang cu blocuri de piatra si de beton pe o distanta de circa 6 km. In mod obisnuit scurgerile de primavara reprezinta peste 40 % din volumul total al scurgerii anuale. Scurgerea cea mai redusa are loc iarna, reprezentand cel mult 10 din scurgerea anuala. In acest anotimp se inregistreaza fenomenul de inghet.
   In cursul mijlociu si in cel inferior, Ozana are o albie larga cu firul apei despletit in mai multe brate, cu aluviuni groase formate din pietris si nisip. Debitul scade considerabil, datorita infiltrarii apei in orizontul freatic, din care sunt alimentate captarile din zona Timisesti-Zvoronesti, pentru conducta de apa a orasului Iasi. La topirea zapezilor si dupa ploi torentiale, scurgerile de panta sunt foarte puternice pe versantii Culmii Plesului, transportand mari cantitati de aluviuni, care blocheaza circulatia pe unele strazi. Solurile    Conditiile pedogenetice din depresiunea Ozana-Topolita, in zona orasului Targu Neamt, au determinat formarea cernoziomurilor cambice. Dealurile subcarpaticce au soluri brune eumezobazice, brune luvice si luvisoluri albice. In locuri drenate, pe un substrat de roci argiloase, sarace in carbonati, in alternanta cu nisispuri si, uneori, cu pietrisuri, se gasesc soluri brune si brune luvice. Luncile si glacisurile de acumulare au avut conditii favorabile formarii solurilor brune luvice pseudogleizate pana la pseudogleice. Versantii nordici ai unor dealuri si versanti estici ai culmilor montane, care marginesc depresiunea subcarpatica Ozana-Topolita, au soluri brune acide, formate in conditiile acoperirii cu padure de fag sau de gorun, cu afin. Pe marne, s-au format soluri intrazonale, determinate de roca (pseudorendzine) sau de excesul de umezeala (soluri humicogleice). In lungul paraiaselor cu continut bogat in saruri sau in jurul izvoarelor de sare apar soluri halomorfe (saraturi). Aluviunile recente au evoluat spre soluri aluviale, in diferite stadii de evolutie, de la protosoluri la soluri gleice sau humicogleice.
   Caracteristicile pedologice ale zonei au determinat modul de folosinta al terenurilor, contribuind la diversificarea peisajului subcarpatic.
|
>
