- Hramul: "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", sărbătorit la 24 iunie
- Imagini Schitul Sihla
   La aproximativ 3 km sud de Manastirea Sihastria, pe o coamă de obcină, în apropiere de peştera în care - în secolul al XVII-lea - a nevoit Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armaşu de la Cetatea Neamt, se adăposteşte Schitul Sihla. Aici, la 1000 m altitudine, sub o îngrămădire de stânci, se ridică două bisericuţe de lemn executate în cel mai autentic stil moldovenesc şi care conferă aşezământului monastic o notă de intimitate, de tihnă şi de pitoresc deosebit.
Se pare că, pe la începutul secolului al XVIII-lea, unii călugări de la Mï¿£nï¿£stirea Secu s-au retras în aceste locuri întru rugă ÅŸi credinţă, boierii Cantacuzini ridicându-le aici biserică de lemn prin anii 1741-1742. Actuala biserică a schitului Sihla, cu hramul "NaÅŸterea Sfântului Ioan Botezătorul", datează din anul 1813, când Arhimandritul Venedict - egumenul Mănăstirii Secu - a făcut un lăcaÅŸ din bârne de brad pe temelie de piatră. Refăcută în 1973 prin grija arhimandritului Victorin Oanele - stareÅ£ul Mănăstirii Sihăstria - această biserică se află în mijlocul unei mici incinte, în care se pătrunde pe sub un turn-clopotniţă cu două nivele. Are un plan triconc ÅŸi turlă pe naos, iar absida altarului - de formă poligonală - este mai mare decât absidele laterale. Pridvorul este situat pe latura vestică în axul edificiului, pronaosul făcând corp comun cu naosul. Se pare că tot în 1813 a fost făcută ÅŸi catapeteasma, sculptată în lemn de tei ÅŸi poleită cu aur, cele mai frumoase icoane fiind cele patru împărăteÅŸti pictate de Iulian Monahul în anul 1852. Prin strădania aceluiaÅŸi stareÅ£, Victorin Oanele, s-a realizat ÅŸi fresca interioară a bisericii, executată în anul 1974 de către pictorul Vasile Pascu din FocÅŸani.Â
 La aproximativ 100 m vest de biserica mare se află şi bisericuţa "dintr-un brad", cu hramul Schimbarea la Faţă, adăpostită pe o prispă îngustă, sub o stâncă uriaaă. Ea a fost ridicată în 1763 de "Dumnealui aga Ioaniţă Păşcanul Cantacuzino" si constituie un unicat în arhitectura noastră religioasă prin dimensiunile sale miniaturale. Din acelasi motiv retine atenţia si catapeteasma, care a fost pictată în ulei probabil în acelasi an în care a fost construită si biserica.
Accesul către schitul Sihla se poate face astfel:
   * Piatra-Neamţ - Mănăstirea Agapia - Schitul Sihla (44 + 8 km)    * Târgu Neamţ - Mănăstirea Secu - Schitul Sihla (23 + 5 km)    * Târgu Neamţ - Mănăstirea Agapia - Schitul Sihla (9 + 6 km)
|