Aspectul fitogeografic al zonei orasului Targu Neamt a fost determinat de conditiile naturale (relief, clima, hidrografie, soluri) cu modificari in timp datorate activitatii omului. Vegetatia spontana actuala este reprezentata prin paduri (situate pe Culmea Plesului, dealul Boistea si pe versantii montani sau ai masivului Corni), prin pajusti, prin vegetatie specifica versantilor cu terenuri degradante, cat si prin vegetatie de lunca. In depresiunea subcarpatica Ozana-Topolita, padurile cu Fagus sau cu Fagus si Abies au ocupat in trecut suprafete mult mai mari (Gh. Grintescu, 1908), si numele unor dealuri (Fagetelu, Bradatel, Carpeni, Carpenului), ale unor ape (Fagetel, Alunis) sau al unor localitati (Ghindaoani, Valea-Arini) confirma aceasta raspandire.
    Pe harta lui Bauer (1835) existau in jurul orasului paduri intinse, care ulterior au fost defrisate, in scopul extinderii culturii plantelor, a pasunilor si fanetelor. Aceasta actiune a dus la modificarea structurii floristice si totodata a favorizat dezvoltarea proceselor geomorfologice.
    Zona si etajul nemoral cuprinde un etaj al padurilor de gorun (Quercus petraea), uneori in amestec cu carpenul (Carpinus betulus) si cu mesteacanul (Betula pendula), cu raspandire locala (dealul Filiorul, de langa Varatec) si un subetaj al padurilor de fag. Gorunii seculari de langa Varatec sunt ocrotiti, fiind cuprinsi in rezervatia Codrii de Arama (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeasi zona apartin rezervatiei Padurea de Argint (0,5 ha). La contactul acestor doua subetaje s-a format o zona de interferenta, in care padurile de gorun in amestec cu fag alterneaza cu gorunete (dezvoltate pe versantii insoriti, bine drenati) si cu fagete (pe versantii umbriti). Pe terasa de confluenta a Ozanei cu Nemtisorul, s-a dezvoltat o padure de stejar (Quercus robur), cu arbori seculari, in prezent rezervatia naturala Branistea cu o suprafata de 55 ha. Dintre speciile de amestec, se intalnesc teiul (Tilia sp.) si carpenul (Carpinus betulus). Stejari seculari, ocrotiti sunt sin in comuna Grumazesti.

     Intre satul Nemtisor si orasul Targu-Neamt, pe versantii Culmii Plesului, padurea este de fag (Fagus silvatica) si carpen (Carpenus betulus ), iar in jurul Manastirii Neamt, de fag si rasinoase. Capatul sud-estic al Culmii Plesului, cu povarnsuri stancoase, spre Targu Neamt, este imbracat cu plantatii de pin (Pinus silvestris), iar spre poale, de salcam ( Robinia pseudoacacia).
    In padurea de fag sau de fag si carpen, se intalnesc si arbori izolati de brad alb (Albies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus ), plop tremurator (Populus tremula) si tei argintiu (Tilia tomentosa). De obicei, din cauza umbrei dese, subarboretul lipseste, dar uneori apar exemplare rare de soc (Sambucus nigra) si zmeura (Rubus idaeus ). Solul pe care s-au dezvoltat aceste paduri este acoperit cu o patura groasa de frunze moarte, faramitate, descompuse si, din aceasta cauza, lipseste de multe ori, vegetatia ierboasa sau este reprezentata numai primavara prin cateva plante efemeroide (trei rai -Hepatica nobilis; brebenei - Coryadilis solida; pastita - Anemone ramunculoides; horsti - Luzula pilosa etc). Aceste plante apar inaintea infrunzirii arborilor. Dupa inchiderea coroanelor, in aceste paduri au conditii de dezvoltare doar plantele umbrofile. Cele mai intalnite sunt vinerita (Ajuga reptans) si breiul ( Mercurialis perennis). Pe langa aceste plante, mai apar si ferigi (Dryopteris filix mas), apoi diverse plante cu flori: coltisor (Dentaria bulbifera), floarea-pastelui (Anemone nemorosa ), macrisul-iepurelui (Oxalis acetosella), ciocul-berzei (Geranium sanguineum) etc. In timpul verii, padurile de fag sunt monotone, deoarece plantele ierboase dispar aproape complet.
    In anotimpul de toamna, o data cu caderea frunzelor, unele plante isi intensifica cresterea, dand padurii un aspect mai viu.
    Pe Valea Nemtisorului, in jurul Manastirii-Neamt si pe versantii montani dintre Manastirea-Agapia si Varatec, sunt paduri de fag si conifere. Fagul este insotit de bradul alb si, uneori, de exemplare izolate de paltin, molid, mesteacan si carpen. Subarboretul lipseste aproape complet si in mod cu totul intamplator apar exemplare de paducel (Cratageus monogyna), alun (Corylus avellana), soc (Sambucus nigra) si zmeura (Rubus idaeus).

Fauna

    Caracteristica faunistica a zonei subcarpatice din apropierea orasului Targu Neamt este data de eterogenitatea taxonomica si ecologica a elementelor constitutive, datorita posibilitatilor de patrundere si deplasare, in ambele sensuri, ale unor elemente montane sau de podis. Numeroase sunt speciile de interes cinegetic: caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scropha), jderul (Martes martes; Martes foina), vulpea (Vulpes vulpes) si iepurele (Lepus europaeus). Ursul (Ursus arctos ) a coborat din zona montana, extinzandu-si arealul in dealurile subcarpatice, ca urmare a masurilor de protectie. In apropierea Manastirii Neamt, in padurea Dumbrava, exista o rezervatie de crestere a zimbrilor. In paduri si livezi pot fi vazute veverita (Sciurus vulgaris), soarecele gulerat (Apodemus flavicollis), parsul mare (Glis glis ), soimuletul de seara (Falco vespertinus), ciocanitoarea vierzuie (Picus canus), sturzul cantator (Turdus philomelos), porumelul gulerat (Columba palumbus) etc.