Situată la o altitudine de 480 m şi traversată de DN 15C, aparţine administrativ de oraşul Târgu Neamţ încă din anul 1888. Staţiunea se află într-o microdepresiune din sud-estul Culmii Pleşului cunoscută sub numele de Poiana Dăscăliţei. Zona este usor înclinată şi deschisă către sud-est, fiind în acelaşi timp flancata de versanţi acoperiţi cu păduri de foioase. Apele minerale au fost cunoscute şi folosite de populaţia primelor aşezări de aici, iar in anul 1856 s-au facut analiza chimice, prin care s-a constatat ca sunt clorosodice, de mare concentratie. Are un microclimat specific zonei colinare, cu o circulaţie atmosferică moderată şi fără temperaturi excesive. Aerul este bogat în ioni negativi, este ozonat şi are un efect tonifiant asupra organismului. Distanţele în kilometri până la principalele obiective turistice din zonă: 2 - Cetatea Neamţului; 7- Casa Memoriala "Ion Creangă"; 14 - Colecţia de măşti populare N. Popa; 10 - Baza Ecvestră de la Dumbrava; 17 - Rezervaţia de Zimbri "Dragoş-Vodă"; 16 - Mănăstirea Agapia, 20 - Mănăstirea Neamţ; 20 - Mănăstirea Văratec; 83 - Lacul Bicaz, 100 - Cheile Bicazului; 77 - Mănăstirea Voroneţ, 130 - Mănăstirea Putna. -Posibilităţi diverse de petrecere a timpului liber şi distracţie: club, cinematograf, sală de jocuri mecanice, terenuri de tenis şi de volei, excursii în împrejurimi -aici se tratează:afecţiuni reumatismale, ginecologice, dermatologice, afecţiuni ale aparatului respirator, sechele post-traumatice, nevroze astenice. -tratamente cu :magnetodiaflux, ultrasunete, curenţi diadinamici, băi calde la cadă, băi galvanice, împachetări cu parafinămasaj, gimnastică medicală.
Hotel "Oglinzi"** - Staţiunea Oglinzi
tel. 0233 790111, tel./fax. 0233 790317, tel. 0728 303873 e-mail:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Capacitate de cazare: 50 locuri în apartamente sau camere duble - Servicii: aer condiÅ£ionat, TV, cadă, tratamente cu produse Plantavorel, parcare, room-service - restaurant, produse preparate ÅŸi conservate în vase Zepter,tonomat computerizat, filtru electrostatic pentru fum ÅŸi praf, bar de zi - acceptă card, acceptă animale de casa - salon polivalent pentru evenimente (seminarii, simpozioane, protocol) cu 30 locuri; sală de conferinÅ£e; sală de billiard, tennis de masă, ÅŸah, table, rummy;Â
    Comuna Bălţăteşti este consemnată documentar la începutul secolului al XVIII-lea, fiind cunoscută pentru apele minerale clorurate, sulfatate, iodice, bromurate cu o concentraţie de până la 280 g/l. Însă existenţa izvoarelor de slatină din această zonă a fost cunoscută cu mult timp înainte, chiar din epoca bronzului, fiind folosite la extragerea sării.     Abia în 1810 însă principele Cantacuzino descoperă câteva izvoare cu apă sărată, astupate şi părăsite, folosite pentru utilităţi gospodăreşti. Conştient de valoarea terapeutică a apei, principele se îngrijeşte de curăţarea şi amenajarea acestora ca "feredee" (băi) utilizate pe timp de vară. Ulterior au fost ridicate două barăci acoperite în care s-au montat căzi de lemn şi a fost amenajat şi un mic parc de odihnă.     Analizele efectuate de U. Chihac, Franz Humael în 1939, de Petru Poni în 1850 iar mai apoi de Stenner şi Kony în 1883 au dovedit faptul că apele minerale de la Bălţăteşti sunt cele mai bogate în săruri (clorură de sodiu, sulfaţi şi iod) din toate apele omologate în Europa, confirmând astfel calităţile lor terapeutice. De altfel apele minerale de aici au fost premiate cu medalii de aur la Paris (1901) şi Bucureşti (1906). Din acel moment, la Bălţăteşti vin să-şi îngrijească sănătatea oaspeţi din Franţa, Italia, Rusia, Turcia.     În 1844 principele măreşte capacitatea stabilimentului construind un pavilion cu 24 de camere şi mai multe cabine cu câte două căzi pentru băi. În 1878 doctorul Dumitru Cantemir, originar din Roznov Neamţ, cumpără proprietatea în scopul amenajării şi dezvoltării staţiunii. Timp de 15 ani acesta asigură asistenţa medicală şi aduce importante îmbunătăţiri. Astfel, Băile Bălţăteşti ajung să cuprindă 5 corpuri de clădiri cu peste 100 de locuri de cazare şi 46 de căzi pentru tratament, pentru acestea folosindu-se apa din izvoarele Olga, Elena şi Cneazul. Tot în acest timp este mărit şi parcul de agrement.     După moartea medicului Cantemir, văduva acestuia, recăsătorită Arapu, cedează administrarea băilor fiilor săi care, cu începere din 1903, le arendează. În timpul primului război mondial stabilimentul este transformat în spital de campanie, clădirile şi instalaţiile deteriorându-se.     În 1920 familia Arapu vinde staţiunea doctorului Lazăr Goldhamer care reface instalaţiile şi acordă asistenţă medicală. În timpul celui de-al II-lea război mondial staţiunea este în mare parte distrusă, iar activitatea este întreruptă pentru mai mulţi ani.     În 1948 Bălţăteştii trec în proprietatea statului, iar din 1953 băile încep din nou să funcţioneze. În 1964 se fac trei forări la adîncimea de 60 de metri pentru a se obţine un debit constant de apă. Între anii 1971-1974 staţiunea este refăcută şi devine staţiune permanentă. În 1993, Staţiunea Bălţăteşti este preluată de MApN care a trecut la modernizarea bazei tehnico-materiale. Astăzi, are trei hoteluri de categoria două stele şi unul de categoria o stea.
Staţiunea balneoclimaterică de tratament şi recuperare din Băltăţeşti
    Staţiunea este aşezată în Depresiunea Neamţ, la 34 km de Piatra Neamţ şi la 11 km de Tg. Neamţ. Este traversată de DN 15C. Are un microclimat specific zonei colinare, cu o circulaţie atmosferică moderată şi fără temperaturi excesive. Aerul este bogat în ioni negativi, este ozonat şi are un efect tonifiant asupra organismului.     Sanatoriul de balneo-fizioterapie şi recuperare medicală "Dr. Dimitrie Cantemir" este dotat cu instalaţii moderne pentru electroterapie, afuziuni, duşuri scoţiene, duş-masaj, duş subaqual, saună, aerosoli, tratament ginecologic, sală de cultură fizică medicală şi recuperatorie, bazin de hidrokinetoterapie. Băile cu apă clorosodică caldă sunt completate cu băi galvanice şi împachetări cu nămol de sediment, masaj manual.     Hotelul Bălţăteşti (**) este legat de baza de tratament şi o pensiune, iar hotelul Ozana (**) dispune de un restaurant şi bar de zi. Împreună cu hotelurile Topoliţa (**) şi Narcisa (*) staţiunea are posibilitatea de cazare (în apartamente şi garsoniere de confort I) şi de tratament pe serii de 15-18 zile a câte 500 de pacienţi, indiferent de sezon. Camerele sunt dotate cu 2 paturi, baie proprie, apă caldă, TV cablu, radio şi telefon. În incinta complexului este amplasat un teren de sport.
Indicaţii terapeutice
   * surmenaj fizic şi intelectual; stări de convalescenţă; anemii (tip Biermer); copii apatici, rahitici, convalescenţi, debili, pulmonari, astenici, cu tulburari de somn, creştere, stări reumatismale, enuresis nocturn, reumatism cronic degenerativ;    * afecţiuni ale aparatului locomotor: afecţiuni reumatismale degenerative şi inflamatorii cronice (spondilita anchilozantă, artropatia psoriazică); afecţiuni discoradiculare (lombosciatică, discopatii lombare, recuperare post hernii de disc operate); artroze (coxatroză, gonartroză, artrozele mâinilor: artroze proximale tip Bouchard, artroze distale tip Heberden; toate stările preartrozice cu diverse localizări); sechele post-traumatice (sechele musculare: atrofii, hipotrofii, contracturi, retracturi; leziuni de nervi periferici; sechele vasculotrofice: tromboflebite, algoneuro-distrofii, limfedem; sechele articulare: redori, anchiloze);    * afecţiuni ginecologice în stări hiporeactive (procese metroanexiale; insuficienţe funcţionale minore neuro-endocrine; sterilitate; deviaţii şi deplasări uterine; dischinezii hipotone; laxitate ligamentară; frigiditate) şi hiper-reactive (tulburări de pubertate şi menopauză; stări de convalescenţă; metroanexite cronice);    * afecţiuni neurologice periferice (paralizii, polinevrite, sindrom coadă de cal, poliradiculopatii sechelare);    * afecţiuni ale sistemului nervos central (sindrom hemiplegic, sindrom paraplegic);    * afecţiuni cronice ale aparatului respirator;    * afecţiuni asociate: boli vasculare, dermatologice, profesionale, endocrine, respiratorii cronice, ginecologice cronice, digestive cronice şi nevroze.
Contraindicaţii
   * afecţiuni în stadiul acut;    * boli infecto-contagioase;    * stări casetice, tumori maligne;    * TBC genital, sarcină patologică şi normală luna a III-a;    * boli ale sângelui, toxicomanii, alcoolism cronic.
În apropiere de staţiunea Bălţăteşti se poate vizita: Izvorul Văii Sarata, Casa memorială Vasile Conta din satul Ghindăoani, Pădurea de fag şi brad de pe dealul Pietricica.
De la Bălţăteşti se pot face excursii la mănăstirile din apropiere (Văratec şi Agapia), la Muzeul Memorial "Ion Creangă" (Humuleşti) sau la Cetatea Neamţ (Târgu Neamţ).
Ultima actualizare în Marţi, 08 Septembrie 2009 10:08
Sâmbătă, 07 Iulie 2007 07:07
Precizari asupra numelui Neamt
   Toponimul Neamt este mentionat intaia oara in lista rusa de orase "valahe", adica romanesti, intocmita intre anii 1387 si 1392, unde este inscris "Neamtul in munti". Ulterior, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a foloist acest toponim "ante castrum Nempch" (inaintea Cetatii Neamt) intr-un act emis in ziua de 2 februarie 1395, cu ocazia unei incursiuni in Moldova, urmata de o lupta la Ghindaoani, unde a fost invins de domnul Stefan I.
Â
   La 7 ianuarie 1403, toponimul Neamt apare intr-un document al cancelariei Moldovei, unde domnul tarii, Alexandru cel Bun, mentiona pe boierul "pan Sansru de la Neamt" ca facand parte din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce in ce mai des in documentele vremii.    Asupra originii toponimului Neamt au existat diferite discutii si ipoteze, care nu au solutionat multumitor aceasta problema.    Bogdan Petriceicu Hasdeu (1870) considera ca "Neamt e tot Neamt", adica numele de Neamt se refera la grupul de nemti, poate chiar cavaleri teutoni ori sasi, care au zidit Cetatea Neamt. Aceasta ipoteza a fost sustinuta si de alti istorici: D. Onciul, A.D. Xenopol, G. Mandrea, N. Boierescu, C. Matasa, Grigore Ionescu si altii.    O parere deosebita a avut Ilie Minea (1943) (sustinuta de mai multi lingvisti si istorici: Al. Lepadatu, N. Iorga, R. Rosetti, N. Constantinescu, N. Grigoras, Gh. Cojoc, V. Vataseanu, D. Constantinescu, C. Turcu si altii), care considera toponimul Neamt de origine slava, de la termenul "nemeti", care inseamna linistit sau tacut, definind caracteristicile zonei si ale raului principal.    Tacut-tacuta este termen de origine latina, iar expresia "tacenta loca" inseamna locuri calme, linistite, tacute, tainuite (C. Turcu, 1977). Tacut prin traducere a devenit "nemeti", care cu timpul a capatat forma romanizata de Neamt, ce a inlocuit termenul stravechi latino-romanesc "tacuta".    Revenind la cele de mai sus, acceptam ca numele orasului vine de la toponimul raului Neamt (rau tacut sau linistit). In sprijinul acestei idei sunt si insemnarile episcopului catolic Marco Bandini, care, vizitand comunitatea catolica din Tagru Neamt, in 1646, nota: "orasul este asezat langa un rau ..., de la care isi ia numele" (Calatori straini prin Tarile Romane, t. V, 1973). Daca numele orasului ar fi fost de origine germana, sigur Marco Bandini sublinia acest lucru.    De la orasul Neamt si-a luat numele cetatea din apropiere - Cetatea Neamt, apoi Manastirea Neamt. Toponimul Neamt s-a extins asupra oculului si tinutului care si-a avut centrul in oras sau la cetate. In cele din urma a intrat si in componenta numelui Piatra care din "Piatra lui Craciun", cum se numea la inceput, a devenit "Piatra Neamt".
Asezare si cai de acces
   Targu Neamt este o asezare urbana tipic subcarpatica. Pozitia sa la contactul dintre zona montana si cea de deal si de podis a determinat fizionomia si dezvoltarea orasului, cu caracteristici specifice.    Din punct de vedere geografic este situat in partea central-estica a Romaniei, in depresiunea Ozana-Topolita (Neamtului), pe cursul mijlociu al raului Ozana (Neamt) la o altitudine medie de cca. 365 m, marcand locul de intersectie al coordonatelor 47o12' latitudine nordica si 26o21' longitudine estica.    Pe harta judetului Neamt, orasul este situat in partea de nord-est, la o intersectie de drumuri mari, circulate, de mare importanta economica si turistica.    Valea raului Ozana (Neamt) a fost leaganul unor asezari preistorice, care s-au dezvoltat sub forma unor sate existente in perioada organizarii statale, cu timpul polarizand asupra unui centru, care a devenit targ (C. Matasa, 1940). Acesta este situat la intersectia unor vechi drumuri comerciale, care faceau legatura intre Transilvania (pe valea paraulu Hangu sau pe Valea Largului) si "marele drum moldovenesc" de pe Valea Siretului, sau intre sudul regiunii subcarpatice moldovenesti (prin Piatra) si Podisul Sucevei (prin Baia).    Conditiile naturale, economice si strategice au oferit orasului Targu Neamt posibilitati deosebite de dezvoltare si extindere, dar au atras si interesul unor cuceritori straini care au trecut localitatea "prin foc si sabie".    In prezent, orasul Targu Neamt are rol de placa turnanta a cailor rutiere si a turismului din aceasta zona, asigurand legatura cu manastirile nemtene si cu cele din nordul Moldovei, cu numeroase locuri si localitati istorice, cu lacul Izvorul Muntelui - Bicaz, cu masivul Ceahlau si Cheile Bicazului sau cu importante statiuni balneo-climaterice.    Din regiunile vestice se poate ajunge in tinutul Neamtului prin Gheorghieni - pasul Bicaz - Lacul Rosu - Cheile Bicazului, traseu in serpentine stranse, cu un peisaj salbatic de o rara frumusete, apoi orasul Bicaz, in lungul lacului de acumulare Izvorul Muntelui - Bicaz, pana la Poiana Largului, iar de aici peste pasul Petru Voda - Pipirig - Targu Neamt.    Din Transilvania se poate ajunge si prin Toplita - Borsec - pasul Tulghes - Valea Bistricioarei - in lungul lacului de acumulare Izvorul Muntelui - Bicaz - peste viaductul de la Poiana Teiului - Poiana Largului - Targu Neamt, traseu mai usor decat primul, dar deosebit de frumos si atragator, cu multe popasuri ibietoare.    Din nord, de la Sighetul Marmatiei - Borsa, peste pasul Prislop - Vatra Dornei - Valea Bistritei, pana la Poiana Largului - peste Petru Voda - la Targu Neamt, se parcurge un traseu pitoresc cu privelisti incantatoare.    O varianta a acestui traseu trece prin popasul Mestecanis - Campulung Moldovenesc - Gura Humorului - Valea Moldovei, cu posibilitati de vizitare a orasului Falticeni - Vadul Moldovei - Boroaia - Targu Neamt. Acest traseu face legatura si cu manastirile din nordul Moldovei prin Radauti - Suceava - Falticeni - Vadul Moldovei - Boroaia - Targu Neamt.    Din sud sau di est, legatura se face usor prin drumul european E 85 pana la Cristesti, iar de aici la Targu Neamt. O alta posibilitate este varianta Bacau - sectorul inferior al Vaii Bistritei - Piatra Neamt - Targu Neamt.
Distante rutiere:
Bucuresti 390 Km Arad 640 Km Bacau 110 Km Galati 290 Km Iasi 120 Km Oradea 500 Km                                                              Brasov 290 Km Constanta 500 Km Cluj Napoca 370 Km Satu Mare 500 Km Timisoara 650 Km Sighetul Marmatiei 425 Km
>
